Tradiții bizare de Bobotează

1 Star2 Stars3 Stars4 Stars5 Stars (No Ratings Yet)
Loading...
comments
tradiții bizare de bobotează

Tradiţii bizare de Bobotează

Ce să faci şi ce să nu faci în această zi

 Botezul Domnului sau Boboteaza, una dintre cele mai importante sărbători pentru creştinii ortodocşi şi cei catolici, se sărbătoreşte astăzi cu o serie de tradiţii cel puţin bizare. Sunt o grămadă de obiceiuri care trebuie urmate şi altele care trebuie evitate, bineînţeles dacă vrei să ai noroc în dragoste, bani şi sănătate.

 Dincolo de sfinţirea apei, de Bobotează – sărbătoarea care marchează sfârşitul sărbătorilor de iarnă – se fac şi se prind farmecele şi descântecele, se află ursitul sau se fac prorociri despre noul an.

 De Bobotează are loc, de exemplu, Iordănitul femeilor. Femeile se adună în grupuri mari acasă la cineva şi petrec toată noaptea. Iar dimineaţa ies pe stradă şi iau pe sus bărbaţii care le apar în cale, iar dintre ei îşi vor alege “ursitul”.

 Tot la capitolul visuri de amor, tradiţia spune că în noaptea de Bobotează, tinerele fete îşi visează ursitul. Pentru a-ţi visa ursitul e nevoie ca tinerele să îşi lege pe inelar un fir roşu de mătase, iar sub pernă să pună o rămurică de busuioc.

 O altă tradiţie spune că fetele care cad pe gheaţă în ziua de Bobotează pot fi sigure că se vor mărita în acel an. Tradiţia poate fi ţinută la orice patinoar deschis din Capitală, iar dacă nu aveţi timp, pe trotuarele pe care Primăria ne-a oferit şansa să facem patinaj, cu sau fără voia noastră.

 Boboteaza reprezintă, pe de altă parte, cel mai favorabil farmecelor, descântecelor şi altor practici magice – cel puţin asta susţin tradiţiile.

 Pe vremuri, dimineaţă, înainte de aprinderea focului, se strângeau cenuşa din sobă şi gunoiul din casă pentru a fi păstrate până în primăvară, când se presărau pe straturile cu legume “pentru a le face rodnice şi a le proteja de gujulii”. Fânul de sub faţă de masă şi bulgării de sare se adăugau în hrana animalelor “pentru a le feri de farmece, de boli şi de duhurile rele”. În acelaşi scop era folosită şi agheasma luată de la preotul care venea cu Iordanul.

 Şi masa de Bobotează e una specială. Sub faţa de masă se pune fân sau otravă, iar pe fiecare colţ al acesteia se pune câte un bulgăre de sare. Apoi, pe masă se aşază 12 feluri de mâncare: colivă, bob fiert, fiertură de prune sau perje afumate, sarmale umplute cu crupe, borş de “burechiuşe” sau “urechiuşele babei” (fasole albă cu colţunaşi umpluţi cu ciuperci), borş de peşte, peşte prăjit, plăcinte de post umplute cu tocătură de varză acră, plăcinte cu mac.

 Nimeni nu se atinge de bucate până nu soseşte preotul cu Iordanul sau Chiralesa, pentru a sfinţi masa. Exista credinţa că, strigând “Chiralesa”, oamenii capătă putere, toate relele fug şi anul va fi curat până la Sfântul Andrei (30 noiembrie). După sfinţirea alimentelor, o parte din mâncare se dă animalelor din gospodărie, pentru a fi fertile şi protejate de boli

 Tot de Bobotează nu sunt admise certurile în casă şi nu se dă nimic cu împrumut, pentru ca să nu ai pagubă peste an.

 Tradiţia populară mai spune că de Bobotează, viitorul poate fi citit în oglindă. Probabil dacă ai o oglindă compatibilă.

Şi tot de Bobotează, se spune că poţi să afli până la ce vârstă o să trăieşti. Înainte de culcare, pe vremuri, se luau cărbuni din vatra şi se denumeau cu numele tuturor membrilor familiei. Se credea că primul care va muri, va fi cel al cărui cărbune se va stinge mai repede.