Cum se distrau bucureştenii în anii ’30. Fascinant!

1 Star2 Stars3 Stars4 Stars5 Stars (No Ratings Yet)
Loading...
comments

Cum se distrau bucureştenii în anii ’30. Fascinant!

Centrul Vechi al Capitalei este cel mai aglomerat loc de distracţie din România, la fel cum se întâmpla, de altfel, şi acum 80 de ani. În Bucureştiul interbelic, zona centrală a oraşului era locul preferat de promenadă. Cu clădiri noi, impozante, cu străzi luminate seara, cu zone verzi atent îngrijite, Bucureştiul era cunoscut drept Micul Paris.

În anii ’30, poate cel mai important mod de aţi petrece seara era să mergi la terasă sau la film. În Capitală s-au construit în acea perioadă aproape 40 de cinematografe, iar grădinile de vară au apărut ca ciupercile după ploaie în apropierea lor.

Una dintre cele mai faimoase avea un nume inedit, „La Leul şi cârnatul”. De la mici la bere şi ciorbă de burtă, terasa era frecventată zilnic de sute de bucureşteni.

Gândeşte-te că Centrul Vechi, aşa cum îl ştii astăzi, era plin de clădiri impozante, noi nouţe, de domni la costum şi doamne cu rochii lungi şi umbreluţe.

Lipscaniul era una dintre cele mai vechi şi faimoase străzi din Capitală. Denumită inițial “Ulița cea Mare”, strada era locul în care elita vremii îşi făcea promenada la sfârşit de săptămână, era locul în care lumea se distra cel puţin la fel ca în prezent.

 Numele de Lipscani şi l-a primit însă abia în 1847, asta de la negustorii ce comercializau mărfuri aduse de la Lipsca-Leipzig. Strada era, în trecut, împărțită în 2 segmente: porțiunea dintre Smârdan și Șelari și porțiunea dintre Șelari și actualul bd. I.C. Brătianu, segment ce purta denumirea de Marchitani (negustori de mărunțișuri).

 Cele mai multe clădiri, pe care le puteţi vedea şi astăzi, au fost construite de-a lungul ei în sec. al XIX-lea în stilul neoclasic și neobaroc. Până să vină comuniştii la putere, în 1947, pe Lipscani găseai zeci de restaurante, magazine şi chiar şi bordeluri, la etajele superioare.

O altă zonă extrem de animată era cea din jurul Palatului Universul, de pe Ion Brezoianu 23-25. Ziarul Universul era considerat cel mai influent, iar în jurul clădirii erau zeci de terase şi cârciumi unde se dezbăteau de zor problemele de actualitate, de la politică la mondenităţi.

Şi tot în anii 30, după cinci ani de muncă asiduă, era deschisă zona de agrement Lacul Herăstrău, o fostă mlaştină plină de ţânţari, mizerie şi câini vagabonzi. Odată cu inaugurarea ecluzei, în 1936, Herăstrăul a devenit un loc favorit de promenadă.